Sânzâiana
drăguleana
Iubito, ne suntem
ursiţi
Încă de pe vremea
când...
Noi am mai fost,
Din vremea când
palatele
Aveau grădini reale
Şi Ursitoarele
Templului
Ne prevesteau...
Pe noi.
Îmi curge iubirea
Spre tine,
Mărunt şi-n
şuvoaie,
Ca florile de
sânzâiene
Spre Cer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu