A trecut iarna asta...

Aminteşte-ţi de vremea când alergam amândoi prin ninsoarea aceea, ca două suflete de culoare pe sub cerul plumburiu, cu limbile scoase, ca să prindem fulgii. Respirând haotic, cu ochii-n nemărginirea aceea cosmic-alburie, gurile noastre s-au întâlnit aşa ninse, fierbinţi şi fremătânde şi ne ningea din cer sărutul. Iubito, poate şi pentru că atunci eram dor noi doi pe lumea aceea, ne-am dezbrăcat ca un Adam şi-o Evă a iernii şi se topeau dantelat fulgii pe ţâţele tale şi umerii mei.

Fu' taica la noi, românii!

Făcut-am dragoste brutal

Şi eu şi tu, ca apucaţi de streche

Am rupt şi patul conjugal,

Ca doi amanţi de modă veche.

Strigând deodată la final,

Băteau vecini cu mopul în perete,

De ei uitasem, duşi de val,

Sfidând cutuma liniştii, în trepte.

Un act sexual convenţional,

Trecea ca vântul peste stepe,

Din măr muşcat-am prea carnal

Şi-am revoltat şi iepele sirepe.