Dimineaţă de
Duminică cu lumina strălucind special, sacral, cu aer de ectenii
murmurânde şi ciripit de păsări care le recântă în alt grai,
cu iz de tămâie şi busuioc şi dangăt de clopote, cu pace şi
linişte plăcute ca apa de baie pentru bebeluşi şi o inevitabilă
primenire sufletească şi trupească.
Plec la piaţă, mă
pierd prin forfăiala de lume de această dată nefiresc de liniştită
şi cumpăr, negociind cu gesturi ca-n filmul mut, pentru a-i dărui iubitei mele, un braţ de flori de câmp
amestecate cu soiuri mărunte de grădină, margarete, maci, luberii,
nu mă uita, patchouli, guraleului... acompaniate cu ţeposul
asparagus, sublimul vălul miresei şi trancedentalul şi totodată
banalul busuioc. Mai cumpăr şi patru kile de tuberculi de cartofi
lungi, groşi şi noduroşi, mirosind a pământ şi-i duc toate
acestea în dar iubitei mele, oferindu-mă astfel pe mine şi tot
ceea ce mi-a dăruit Dumnezeu să simt pentru ea.
-Iubito, hai să
ne-aruncăm în fân cosit, tu să priveşti cerul şi eu să mă
bucur de el oglindit în ochii tăi, eu să scurm cu unghiile-n
pământul din jurul tău şi tu să te bucuri de el scurmând în
omoplaţii mei! Va veni, el timpul, când ne vom ostoi, dar să nu ne
gândim defel la aceasta, nici la faptul că ţie nu-ţi place
poziţia misionarului, la ratele restante, la datoriile la stat... nu
mai avem nevoie de nimic, doar avem: tuberculi şi flori.
Doamne, ajută-mă
să câştig astăzi la loto, căci eu mă leg, să cumpăr de toţi
aceşti mulţi bani, TIMP.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu