ATENŢIE! La mulţi ani, Măriilor!

Am citit foarte multe opinii, unele de-a dreptul intransigente, despre faptul că nu ar trebui ca de Sfântă Mărie, pentru că este Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, să se considere o zi a numelui , că nu este bine să facem urări celor ce poartă acest nume, că acest lucru este rău şi imoral şi nu este un prilej de bucurie.

Încetaţi să mai judecaţi cu jumătăţi de cap, încetaţi să mai distrugeţi tradiţii ale poporului nostru creştin-ortodox, încetaţi să încercaţi să ne transformaţi, încetaţi să vă consideraţi mai deştepţi decât conştiinţa colectivă a naţiei!

Dacă ar fi să ne luăm după ce spun suporterii acestui nou curent contestatar, în aceeiaşi logică defectă, ar trebui să nu mai sărbătorim nimic nici de Sf. Ion, pentru ăstuia i s-a tăiat capul, nici de Sf. Ştefan, pentru că a fost ucis prin lapidare, nici de Sf. Gheorghe, pentru că a fost decapitat la 23 aprilie 303 din comanda împăratului Diocleţian, nici de Sf. Dimitrie pentru că a fost străpuns cu suliţele-n temniţă din comanda dată de alt împărat. Se pare că dacă străpungi o tradiţie, această faptă te face să te simţi imperial. Aveţi grijă ce faceţi cu puterea cuvântului, nu o spun eu, au spus aceasta alţii cu mult înaintea mea şi mult mai luminaţi ca mine, pentru că puterea cuvântului poate fi cea mai de temut armă.

Dacii sărbătoreau la trecerea în altă dimensiune a unui suflet şi să nu uităm că aveau singura religie monoteistă dintre popoarele europene şi nu numai dintre acestea.

Orice femeie dobândeşte nemurire atunci când naşte, desigur nemurirea doare şi doare cumplit, cât un travaliu şi n-avem cum şti ori înţelege asta noi bărbaţii, bieţi copulatori trecători pe faţa pământului, datori să le cinstim până la adormire şi mult după aceea pe mamele acestui popor creştin-ortodox. Nu există moarte, pe o mamă, ceea ce noi numim moarte, nu o doare fizic, nici o mamă nu moare, ea trece în altă dimensiune, adoarme pentru această fire şi are grijă, din altă dimensiune, de fiii săi, de fiicele sale, de copiii fiicelor sale, care la rândul lor vor îndeplini acest ciclu.

Maica Domnului nostru Isus Cristos, a adormit, Ea este Acolo pentru noi, mijlocitoarea întru iertarea păcatelor noastre şi noi o sărbătorim pe Ea şi dacă admitem că există moarte, ne contestăm pe noi creştinii, contestăm însăşi esenţa din care ne-am alcătuit.

Aşadar sărbătoriţi măi oameni buni, Ea ne priveşte şi se bucură. Sărbătoriţi şi nu vă beţiviţi prea tare, nu fiţi prea nesătui, dăruiţi şi celor ce au lipsuri, nu preacurviţi. Folosesc sintagma aceasta,  ştiind că o mamă este îndurătoare, iertătoare şi trebuie să avem grijă să nu o întristăm cu vreun săgalnic exces.

Îmi amintesc cu bucurie de bunica mea Maria Mihai şi-i cinstesc memoria, cinstind toate mamele din neamul meu cărora le datorez bucuria de a trăi eu aici şi-acum.

La mulţi ani! Urarea, o adresez surorilor mele Irina-Maria şi Sanda-Maria, tuturor Măriilor şi deasemenea tuturor barbaţilor ce poartă acest sfânt nume.